Știm cu toții că yoga este benefică pentru minte, corp și spirit, dar este necesar să ne gândim că efectele fizice ale yoga nu înseamnă doar creșterea forței musculare și a flexibilității.
Practicarea anumitor asane yoga poate influența glandele din corpul nostru, în special glanda timus.
Glanda timus se află deasupra inimii, între plămâni. Acest mănunchi mic de țesut glandular este strâns legat de sistemul nostru imunitar.
Deci, ce face cu adevărat glanda timus? Cum ne afectează sistemul imunitar?
Glanda timus este diferită de majoritatea celorlalte structuri ale corpului, în loc să crească pe măsură ce înaintăm în vârstă, glanda timus se micșorează după pubertate. Pe măsură ce această glandă se micșorează, este înlocuită cu țesut gras. Scăderea care apare se datorează în mare măsură faptului că după o anumită vârstă prea mai folosim intens această glandă.
Celulele T sunt specialitatea glandei timus, dezvoltând celulele T imature în celule T puternice, funcționale. Aceste celule T sunt cele care ne ajută să luptăm împotriva virușilor, invadatorilor străini și/sau bacteriilor. Deci, practic, glanda timus este o mică școală pentru ca celulele T să crească și să învețe ce trebuie să facă/ce să atace.
Pe lângă faptul că are ramificații fizice, glanda timus are și influențe emoționale/spirituale. Datorită faptului că glanda timus este situată în apropierea inimii, atunci când este activată în posturile de yoga (vom enumera câteva mai jos) vă curăță chakra inimii și vă permite să iubiți fără întrerupere/interferențe. Prin activarea glandei timusului (cu posturi de yoga, atenție, respirație energetică etc.), trezim energia care se află în această glandă. Cu această infuzie de energie, ne putem simți mai energici, mai fericiți mai sănătoși, plini de viață și dragoste de dăruit.
Emoțiile negative pot avea un impact negativ asupra sănătății și bunăstării glandei timusului, la fel ca și restul corpului și minții. Când se întâmplă acest lucru, ne putem simți obosiți, copleșiți și ne putem îmbolnăvi mai des și mai mult decât alții. Fiind conștienți de sănătatea și bunăstarea corpului și a minții noastre, ne menținem canalele de energie deschise/clare.
Acum că știm totul despre influența glandei timus și despre cum poate aduce beneficii asupra sănătății noastre generale, să vedem care sunt cele mai benefice asane, cum stimulează posturile de yoga glanda timus pe măsură ce ne deschidem pieptul, îmbunătățind circulația, redirecționând energia pozitivă în glandă și întărind sistemul imunitar în ansamblu!
1. Bhujangasana (Cobra Pose)
Stimulează respirația prin deschiderea plămânilor. Acest lucru previne pneumonia și alte afecțiuni respiratorii. Stimulează glanda timus, care eliberează celule T sănătoase, acestea fiind prima apărare a organismului împotriva răcelii și gripei. Îmbunătățește imunitatea prin stimularea sistemului digestiv.
Evitați practicarea acestei posturi dacă ați suferit leziuni recente sau cronice la spate, brațe sau umeri, sau dacă ați avut recent o intervenție chirurgicală abdominală. Nu practicați bhujangasana în timpul sarcinii.
2. Matsyasana (Fish Pose)
Este o completare pentru bhujangasana, inversând poziția spatelui pentru a deschide plămânii din cealaltă direcție.
Nu trebuie practicată de persoanele care suferă de tensiune arterială ridicată sau scăzută, care au leziuni la gât sau în orice parte a spatelui inferior sau mijlociu.
3. Adho Mukha Svanasana (Downward-Facing Dog pose)
Cea mai faimoasă postură de yoga este excelentă pentru sinusuri, precum și pentru circulația sângelui. Faceți-o cu un suport pentru a vă odihni capul pentru un plus de calm și claritate.
Nu ar trebui să practicați adho mukha svanasana, dacă suferiți de sindrom de tunel carpian, sarcină întârziată, hipertensiune arterială sau probleme conexe, o leziune la spate, brațe sau umeri.
4. Dhanurasana (Bow pose)
Deschide pieptul și oferă părții frontale a corpului o mare întindere. Afectează pozitiv glanda timus, revigorând sistemul imunitar.
Dhanurasana nu trebuie practicată de persoanele care suferă de hipertensiune arterială, hernie, colită, ulcer peptic sau afecțiuni cardiace. De asemenea, trebuie evitată în timpul sarcinii.
5. Setu Bandhasana (Bridge pose)
Creează expansiune în inimă, plămâni și partea superioară a pieptului. Această postură stimulează glanda timus și sistemul circulator, ceea ce crește capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
Deoarece se pune multă presiune pe gât, practicanții cu leziuni la nivelul gâtului sau cineva cu spondilită ar trebui să evite această ipostază. Nu mișcați și nu ajustați gâtul după ce ați intrat în această poziție, deoarece poate duce la o entorsă.
6. Balasana (Child pose)
Întărește sistemul senzorial și organele suprarenale, favorizând relaxarea în întregul corp. Pliurile înainte ca acestea sunt utile pentru promovarea somnului profund. Această postură întărește, de asemenea, sistemul imunitar prin stimularea sistemului limfatic.
Deoarece această asana promovează o mai bună circulație a sângelui în organism, pacienții cu hipertensiune arterială trebuie să evite această asana. Dacă ați suferit o accidentare recentă la picioare, genunchi, coapse, coloana vertebrală sau gât, nu este indicat să practicați balasana. Efectuați această asana numai cu stomacul gol.
7. Viparita Karani (Legs Up the Wall pose)
Beneficiile acestei posturi includ pomparea sângelui bogat în oxigen în picioare și relaxarea spatelui, dar proprietatea extremă este reducerea stresului, care ajută sistemul imunitar.
Persoanele cu afecțiuni oculare, cum ar fi glaucomul și detașarea retinei, nu ar trebui să practice. Nici cei cu hernii hiatale sau boli cardiace. Femeile nu ar trebui să practice inversiunile în timpul menstruației.
8. Supta Virasana (Reclined Hero’s Pose)
Această postură profund restauratoare calmează nervii parasimpatici pentru a încetini ritmul cardiac, a scădea tensiunea arterială și a aduce echilibru atât în sistemul imunitar, cât și în cel endocrin.
Ar trebui să evitați această postură dacă aveți oricare dintre următoarele: angină pectorală, artere parțial blocate sau vă recuperați după o operație de bypass.
9. Parivrtta Janu Sirsasana (Revolved Head-to-Knee Pose)
Compresia trunchiului în această postură ajută la înmuierea țesuturilor conjunctive din jurul organelor, ceea ce întărește sistemul imunitar și activează ficatul și rinichii. De asemenea, îmbunătățește circulația și calitatea respirației.
Evitați această postură dacă aveți leziuni la spate sau la genunchi. Evitați janu sirsasana asana dacă suferiți de diaree, astm și orice fel de leziune a spatelui inferior sau hernie de disc lombară
10. Supta Matsyendrasana (Reclined Spinal Twist pose)
Promovează digestia sănătoasă și detoxifică organele interne pentru a îmbunătăți sănătatea generală și imunitatea.
Dacă ați suferit o rănire recentă sau cronică la genunchi, șolduri sau spate, evitați să practicați această asana.
11. Savasana (Corpse pose)
Una dintre cele mai importante posturi dintr-o secvență de yoga. Organismul ajunge să absoarbă toate efectele practicării acestei posturi. Prin savasana activăm sistemul nervos parasimpatic (odihnă și digerare) pentru ca organismul să poată absorbi și vindeca.
Odihna în această stare este extrem de benefică pentru sistemul imunitar, sistemul digestiv și minte.
Cu siguranță, nu se poate spune că această asana de yoga are contraindicații, dar cu siguranță se poate spune că este o postură yoga dificil de practicat și stăpânit. Cel mai bun mod de a spune ar fi că există unii oameni care s-ar putea să nu găsească această postură de yoga confortabilă.
12. Chakrasana (Wheel pose)
Stimulează și echilibrează glanda tiroidă, timusul și glanda pituitară.
Femeile însărcinate nu trebuie să practice Chakrasana. Evitați această postură dacă aveți probleme grave cu coloana vertebrală.